Cine poate identifica dezinformare online si cum functioneaza combatere dezinformare: studiu de caz dezinformare, verificare fapte si educatie media

#1. Cine poate identifica dezinformare online si cum functioneaza combatere dezinformare: studiu de caz dezinformare, verificare fapte si educatie media#

Imaginea de ansamblu este una simpla: oricine poate contribui la identificarea si combaterea dezinformare online, dar eficienta vine din colaborare. In acest studiu de caz, trei organizatii romanesti fictive – Organizatia A, Organizatia B si Organizatia C – demonstreaza cum pot actorii diferiti actiona impreuna pentru a limitacat dezinformarea, a creste increderea publicului si a promova verificare fapte si educatie media. Este o demonstratie practica despre cum se pot transforma informatiile in cunostinte si actiuni reale, nu doar citate teoretice.

• 🔎 Organizatia A activeaza in comunitati rurale, desfasurand ateliere de educatie media pentru elevi si bunici kulture. Scopul este sa invete cum sa puna intrebari, cum sa verifice sursele si cum sa identifice semne de alarma. Rezultatul? O crestere de 28% in robustetea abilitatilor de gandire critica in doar 6 luni. dezinformare online este astfel afectata in mod direct, deoarece oameni mai bine echipati nu mai distribuie stiri fara a verifica.”
• 🧭 Organizatia B se concentreaza pe studiu de caz dezinformare si analize rapide, oferind platforme de verificare fapte pentru postari populare pe retele sociale. Ei au testat 12 cazuri dezinformare pe saptamana si au ajustat metodologiile dupa fiecare rezultat, crescand acuratetea rapoartelor cu 35% intr-o perioada de 4 luni.
• 🏫 Organizatia C desfasoaraCampanii de educatie media in scoli si centre comunitare, cu ateliere practice despre cum functioneaza algoritmii si cum se poate verifica o informatie. In 9 luni, 72% dintre participantii adulti au declarat ca pot identifica mai rapid postarile manipulationate, cu 18% mai putin timp necesar pentru verificare.
• 🧬 Toate cele trei organizatii coopereaza in cadrul unei retele de analize dezinformare, folosind un sistem comun de etichetare si raportare, pentru a simplifica distribuirea informatiilor verificate. Aceasta cooperare ajuta la standardizarea proceselor si la cresterea transparentei fata de public.
• 💬 Comunicatul comun al celor trei organizatii include citate si explicatii clare pentru public, ceea ce creste increderea si incurajeaza demersuri de inainte si dupa publicarea unei stiri.
• 💡 O componenta cheie este trainingul voluntarilor din comunitati: acestia devin “ambasadori ai veridicitatii” si raspund la intrebari despre cum si de ce a fost creat un anumit material.
• 📈 Toti actorii urmaresc rezultate pe termen lung: crestere in constientizarea unei atitudini critice, reducerea distribuirii informatiei neverificate si cresterea partajarii de continut verificat.

Date statistice relevante despre impactul actiunilor si credibilitatea dezinformarii (toate valorile sunt exemple orientative si subliniate ca date din studii interne demonstrative):

• 📊 Rata de verificare a informatiilor inainte de distribuire a crescut de la 38% la 58% in ultimul an, in urma campaniilor de educatie media si a proceselor de verificare fapte.
• 💹 Bugete dedicate programelor de combatere a dezinformarii: in medie 120.000 EUR pe proiect, distribuiti intre educatie, cercetare si comunicare.
• 🎯 Rata de acuratete a informatiilor verificate a crescut cu 42% dupa introducerea unor checklisturi si standarde comune de raportare, facilitand decizia de promovare a continutului corect.
• 🕒 Timp mediu de raspuns la o dezinformare: 2 ore pentru detectare si 6 ore pentru publicare unei verificari oficiale, timescale imbunatatit prin automatizari.
• 🌍 Impact geografic: actiunile au acoperit 34 de judete, cu 21% crestere a input-ului din zone rurale fata de mediul urban.

Promisiune si demonstratie: prin colaborare, combatere dezinformare nu este doar o promisiune, ci un proces concret, cu pasi reali, rezultate cuantificabile si lectii aplicabile in ziua urmatoare. Studiu de caz dezinformare ne arata cum poți transforma o stire manipulationata intr-un eveniment de invatare, oferind suport celor care doresc sa afle adevarul. Verificare fapte si educatie media devin astfel straturi complementare ale unei culturi info-responsabile, iar analize dezinformare ofera coordonare si context.

Cand a inceput acest demers si cum s-au adaptat tool-urile?

In prima parte a deceniului, initiativele au fost accidentalizate, dar pe masura ce interesul public a crescut, s-au construit protocoale si repere. In primele 6 luni, organizatiile au testat 4 protocoale, iar dupa evaluari au hidratat metodologiile pentru a raspunde la nevoile reale ale comunitatilor. O lectie importanta este aceea ca timpii de raspuns scad cand echipele lucreaza cu date structurate si cu surse transparente. In plus, cresterea investitiilor in educatie pentru toate varstele a dovedit ca o persoana informata este mai putin vulnerabila la manipulare si mai capabila sa contribuie la o discutie publica sanatoasa.

Unde functioneaza aceste practici si care este aria de cuprindere?

Actiunile se desfasoara la nivel national, cu focus pe scoli, biblioteci publice, asociatii de vecinicie si platforme online. Zonele urbane beneficiaza de ateliere rapide si de parteneriate cu factori locali, in timp ce mediul rural primeste atentie prin retele de voluntari si cluburi de educatie media. Impactul este masurat prin indicatori multipli: cresterea constientizarii, cresterea gradului de verificare a informatiilor, si reducerea distribuirii continutului neverifyat.

De ce este esentiala combaterea dezinformarii si ce rol joaca fiecare actor?

De ce – pentru ca unicitatea Internetului inseamna ca informatia curge rapid, iar o informatie eronata poate afecta alegeri, sanatate publica si increderea in institutii. Combaterea dezinformare este un proces democratic care implica educatie, verificare si responsabilitate. Roluri: jurnalistii si verificatorii aduc acuratete; educatorii dezvolta alfabetizarea; cercetatorii ofera date si metode; utilizatorii devin parteneri prin atenuarea feedback-ului si adoptarea comportamentelor info-critice.

Cum functioneaza in practica: lectii din studiu de caz, exemple si recomandari?

In practica, combinam 4 elemente: educatie, verificare, comunicare responsabila si evaluare. Observam ca utilizarea de instrumente de vizualizare a datelor, a check-listurilor si a scenariilor reale ajuta publicul sa interpreteze mai bine informatia. Lectiile includ explicatii despre cum se formeaza dezinformarea, semnele tipice (emotii exagerate, lipsa surselor), si modalitatile de a reactiona: nu distribuati in faza initiala, verificati, apoi informati.

Analogie pentru intelegerea proceselor

- Analogie 1: dezinformarea este ca un virus digital: se poate raspandi rapid, poate muta forme si poate infecta opinii daca nu avem vaccinul educatiei si al verificarii.- Analogie 2: verificarea faptei este ca un test medical: necesita surse sigure, reproducere si transparenta.- Analogie 3: educatia media este ca o sala de sport pentru minti: antreneaza oamenii sa foloseasca gandirea critica si sa vada dincolo de ambalajul emotional.Aceste analogii ajuta cititorul sa inteleaga complexe procesele intr-un mod clar si memorabil.

Sfaturi practice si ritualuri zilnice

- Inainte sa distribuiti o informatie, puneti 3 intrebari simple: Cine a creat? Ce surse sunt? Cand a aparut? 🕵️‍♂️- Verificati sursele primare si cross-check cu cel putin doua surse independente. 🔍- Evitati jargonul si explicati intr-un limbaj simplu. 🗣️- Daca aveti indoieli, intrebati-va: “Este aceasta informatie utila si exacta?” 🧠- Distribuiti continutul verificat si contabilizati feedback-ul comunitatii. 💬

Un tabel cu date utile

Indicator
Valoare
Proiecte implementate
12
Participantii medii/locatie
350
Buget total (EUR)
320000
Articole/verificate
2560
Surse verificate
1230
Rata de incredere in informatii verificate
74%
Rata de raspuns la requesturi
2.5 ore
Penetrare in scoli
52 scoli
 Crestere alfabetizare media (pp)
+18pp

FAQ – intrebari frecvente despre aceasta parte

1. Ce inseamna dezinformare online in contextul acesta? 🧭

   Este orice informatie creata sau raspandita intentionat sau din neglijenta, care poate induce in eroare. Scopul este de a manipula opiniile, alegerile sau comportamentele publicului.

2. Care sunt principalele actori implicati in procesul de combatere? 👥

   Jurnalisti, verificatori de fapte, educatori, cercetatori, ONG-uri, institutii publice si utilizatori activi potenti, fiecare cu rol specific.

3. Cum poate un cititor sa devina parte din solutie? 🧩

   Prin folosirea tehnicilor de verificare, intrebari critice si comunicare responsabila cu prietenii si familia, contribuind la cresterea igienei informationale in comunitate.

4. Ce obstacole apar frecvent si cum pot fi depasite? 🧗

   Obstacolele includ presiunea emotionala, lipsa de incredere in surse, si limitari de timp. Solutii: educatie continua, transparenta surselor si canale clare de raportare a informatiei eronate.

5. Cot este impactul pe termen lung al acestor initiative? ⏳

   Impactul se masoara prin cresterea alfabetizarii media, scaderea distribuirii continutului neverificat si cresterea increderii in institutii - efecte cumulative peste ani.

#2. Ce analize dezinformare exista si cand pot fi aplicate strategiile anti dezinformare: ghid practic cu exemple#

Am ales metoda 4P: Imagine - Promisiune - Demonstrati - Impingeti. Scopul acestei sectiuni este sa iti ofere o imagine clara despre analize dezinformare, cand si cum sa aplici strategii anti dezinformare, si cum verificare fapte si educatie media pot deveni arme reale impotriva dezinformare online.

Imagine

Imagineaza-ti o sala de analiza etica, plina de oameni curiosi din comunitate, jurnalisti, cercetatori si profesori, care examineaza un panou cu diagrame despre cum ia nastere si se raspandeste o stire falsa. Toate instrumentele sunt axate pe analize dezinformare si pe modul in care verificare fapte si educatie media pot opri raspandirea dezinformarii inainte ca ea sa faca rau. Aceasta lume este posibila si in practica — nu doar o teorie abstracta.

Promisiune

Promisiunea este una clara: folosind aceste analize, poti alege momentul potrivit pentru interventie, poti creste increderea publicului in informatia verificata si poti transforma situatii de nastrusnica intr-o oportunitate de invatare. In esenta, analize dezinformare te ajuta sa te concentrezi pe rezultate concrete si pe impact pe termen lung, nu doar pe discutii teoretice.

Demonstrati

Mai jos sunt cele 7 analize dezinformare de care ai nevoie, cu exemple clare si explicatii despre cand sunt utile. Fiecare element este numeric si include un exemplu practic pentru aplicare imediata.

1. Analiza semnalelor: cauta semnele protectoare ale unei stiri (emotii exagerate, lipsa surselor, afirmatii categorice). Exemplu: un articol despre sanatate publica care foloseste citate generale fara studii citate, si chiar o grafica alarmanta. In practică, te ajuta sa decizi daca merita sa distribui sau sa verifici mai intai. 🧭
2. Analiza retelelor de distribuire: cartografiaza de unde pornesc postarile si cum se extind surprinzator. Exemplu: o poveste falsa porneste intr-un grup mic si ajunge la o retea regionala in 24 ore. Aplicata in monitorizarea campaniilor, este cheia pentru oprirea lantului de distributie. 🔗
3. Analiza continutului multi-sursa: verifica aceeasi informatie din surse independente diferite. Exemplu: compari 5 articole despre acelasi eveniment, din ziare locale si portaluri national, si te bazezi pe diferente pentru a demonstra adevarul. Folosita cand vrei transparenta si consistenta. 🧩
4. Analiza temelor si narativelor: identificarea povestilor comune si a uneltelor de manipulare. Exemplu: un narativ despre „control politic” apare in trei canale, fiecare prezentand acelasi cadru emotional. Folosa este in planificarea comunicarii etice si a mesajelor transparente. 🧠
5. Analiza temporalitații: studiaza ritmul cu care o informatie se raspandeste si momentul optim de interventie. Exemplu: o stire falsa creste intr-un ritm acelerat in primele 12 ore. Cand o observi, poti lansa o rectificare imediat pentru a limita raspandirea. ⏳
6. Analiza demografica: intelege cui se adreseaza informatia si cum se poate adapta comunicarea. Exemplu: tinerii schools pot reactiona diferit fata de adulti; adaptarea mesajelor poate creste experienta de invatare si increderea in surse. 👥
7. Analiza trasabilitatii surselor: verifica autenticitatea si provenance a materialelor. Exemplu: o poza folosita pe multiple platforme, cu surse diferite, necesita confirmare pentru a elimina manipularea. Practic, aduce responsabilitate si claritate. 🔎

Impingeti

Pentru a obtine rezultate practice, urmeaza pasii urmatori:

1. 1) Alege una dintre analizele de mai sus ca prioritate in functie de context; 🧭
2. 2) Stabileste obiective clare si masurabile pentru impact; 🎯
3. 3) Colecteaza date si surse sigure; 🔍
4. 4) Aplica rapid verificarea faptelor si cross-checking-ul; 📚
5. 5) Comunica in termeni simpli rezultatele si recomandarile; 🗣️
6. 6) Maseaza impactul in timp real si ajusteaza mesajele; 📈
7. 7) Repeta procesul pe teme noi sau in noi contexte informationale; ♻️

Exemple practice si studii de caz

- Exemplu 1: Analiza semnalelor intr-o campanie educationala pentru tineri; 6 ateliere, 320 participanti, 28 surse verificate, timp de reactie mediu 3,2 ore. Analiza semnalelor a permis identificarea unei stiri false si implementarea unei rectificari in urma a 2 ore. 🔎

- Exemplu 2: Analiza retelelor intr-o campanie de sanatate publica; un lant de postari a fost identificat si o rectificare a fost lansata in 4 ore, determinand cresterea increderii in surse verificate cu 22%. 🧬

- Exemplu 3: Analiza trasabilitatii intr-un proiect mediatic local; au fost verificate 1.200 de surse, cu 98% acuratete in confirmarea originii informatiei. 🗺️

Analogie utile

• Analogie 1: Analizele dezinformare sunt ca o lupa pe un teren necunoscut: dezvaluie detalii ascunse si te ajuta sa citesti adevarul fara sa te inconjoare de emotii. 🔎
• Analogie 2: Analiza retelelor e ca un radar care vede cum o informatie calatoreste printr-un oras: iti arata zonele cu risc si tintele pentru interventie. 🛰️
• Analogie 3: Strategiile anti dezinformare sunt ca o biblioteca bine organizata: cand cauti un concept, il gasesti repede si il folosesti la locul potrivit. 📚

Statistici si date (exemple ilustrative)

1. 📈 Rata de identificare corecta a dezinformarii dupa aplicarea analizei semnalelor: 68% in 3 luni.
2. 📊 Acuratetea analizelor de retele: 74% pe un interval de 6 luni.
3. 🕒 Timpul mediu pentru selectie si verificare a continutului: 2,6 ore.
4. 🌍 Acoperire geografica: 42 judete cu interventii active.
5. 💶 Buget total mediu per proiect (EUR): 150.000 EUR.
6. 🎯 Rata de conversie a audientei catre continut verificat: 32% (in campanii pilot).
7. 📈 Cresterea alfabetizarii media in comunitati: +18 puncte procentuale (pp) in 12 luni.

Sectiune informatie fara diacritice

In aceasta sectiune, textul este scris fara diacritice pentru a facilita citirea pe dispozitive cu setari regionale diferite si pentru autentificare. Imagineaza-ti ca esti intr-un birou cu oameni din comunitate ce discuta despre „cum se face” analize dezinformare si strategii anti dezinformare intr-un limbaj clar si accesibil. Fara diacritice, mesajul ramane la fel de puternic si usor de retinut.

FAQ – intrebari frecvente despre aceasta parte

1. Care sunt principalele analize dezinformare si cum alegi pe cea potrivita? 🧭

   Raspuns: Poti alege dintre analiza semnalelor, retelelor, continut multi-sursa, teme/narative, temporalitate, demografie si trasabilitatea surselor in functie de obiectivul mesajului si de timpul disponibil. Alegerea corecta se face pe baza scopului (stoparea dezinformarii, cresterea verifikarii, promovarea continutului corect) si a resurselor (date, oameni, instrumente).

2. Cum se conecteaza aceste analize cu verificarea faptelor? 🔎

   Raspuns: Analizele ofera context, identifica semne si surse; verificarea faptelor valideaza informatia prin surse independente si transparenta procesului.

3. Ce exemple concrete pot fi folosite in comunitati? 🧩

   Raspuns: Studii de caz din scoli, biblioteci si grupuri comunitare pot demonstra cum analiza semnalelor si trasabilitatea surselor reduce dezinformarea si creste increderea in continutul verificat.

4. Care sunt riscurile aplicarii acestor analize si cum le gestionezi? 🧗

   Raspuns: Riscurile includ supra-solicitarea resurselor, interpretari eronate si potentiale serii de rectificari prea des; le controlezi prin transparenta, training si protocoale clare.

5. Care este impactul pe termen lung? ⏳

   Raspuns: Cresterea alfabetizarii media, scaderea distribuirii continutului neverificat si consolidarea increderii in institutii sunt efecte sustinute in timp.

#3. Etape pas cu pas si rezultate: cum sa folosesti informatiile din articol pentru a imbunatati comunicarea etica despre dezinformare#

In aceasta sectiune voi descrie un proces clar, aplicabil si etic, pentru a transforma informatiile din acest articol in actiuni concrete de comunicare responsabile. Vom folosi metoda 4P: Imagine - Promisiune - Demonstrati - Impingeti, pentru a te ghida pas cu pas spre rezultate palpabile in lupta impotriva dezinformare online, cu verificare fapte si educatie media ca arme eficiente. Tot ce vei citi este gandit sa te ajute sa imbunatatesti comunicarea etica si sa cresti increderea publicului in informatia corecta.

Imagine

Imagineaza-ti o echipa inter-disciplinara intr-un spațiu deschis, cu o tabla plina de diagrame despre cum se raspandeste o stire falsa si cum poate fi contracarata cu mesaje clare si transparente. Pe ecranele ambientale apar grafice despre segmentele de public, timpii de reactie si fluxul de verificare a faptei. Este locul unde teoria se intalneste cu actiunea, iar publicul vede ca dezinformare online poate fi oprita prin planificare si colaborare reala.

Promisiune

Promisiunea este clara: aplicand aceste etape, vei obtine mesaje mai clare, mai verificabile si mai respectuoase fata de audienta. Incurajam un proces de comunicare care reduce vulnerabilitatile la manipulare, in timp ce creste increderea in verificare fapte si educatie media. Rezultatul este un cadru de comunicare transparent, cu responsabilitate asumata si impact masurabil in comunitate.

Demonstrati

Mai jos sunt etapele concrete, fiecare insotita de exemple practice si de rezultate asteptate. Fiecare punct este gândit pentru a te ajuta sa treci de la teorie la fapte, cu masuratori clare si termene realiste.

1. Defineste obiectivele: ce anume vrei sa imbunatatesti in comunicarea despre dezinformare (ex: cresterea increderii, reducerea distribuirii continutului neverificat). 🧭
2. Identifica publicul tinta: segmentarea pe teme, varste, nivel de alfabetizare media si canale de comunicare. 🗺️
3. Alege analizele dezinformare potrivite contextului (din lista: semnale, retele, trasabilitate etc.). 🧪
4. Colecteaza si verifică datele: aduna surse primare, surse independente si indicatori caietati. 🔎
5. Planifica mesajele: formule clare, exemple, si preventii; evita jargonul si ambalajele emotionale. 🗣️
6. Aplică verificarea faptelor inainte de distribuire: foloseste checklisturi, cross-checking si surse credibile. ✅
7. Comunica rezultatele catre public: transparența procesului, explicatii despre surse si recomandari concrete. 📢

Impingeti

Pentru a transforma planul in actiune reala, urmeaza aceste tactici practice de implementare, cu accent pe impact si masurare:

1. Realizeaza un proiect pilot intr-o comunitate mica pentru a valida mesajele si canalele. 🧪
2. Stabilește indicatori-cheie de performanta (KPI) si cum vor fi masurati. 🎯
3. Implementeaza un calendar editorial cu pausate de verificare si publicare. 📅
4. Instruieste echipele si voluntarii in tehnici de verficare si comunicare responsabila. 👥
5. Implementeaza un sistem de raportare deschis a informatiei eronate si a rectificarilor. 🧭
6. Colaboreaza cu parteneri din profesii complementare pentru a creste acoperirea si increderea. 🤝
7. Masoara impactul in timp real si ajusteaza mesajele si canalele in functie de rezultate. 📈

Exemple practice si studii de caz

- Exemplu 1: o campanie de educatie media intr-o scoala, cu 1500 de elevi, care combine verificare fapte si ateliere interactive; rezultatul: crestere cu 22% a abilitatilor de a identifica stiri manipulationate in 3 luni. 🧭

- Exemplu 2: o rectificare rapida intr-un salon local de comunicate oficiale; timpul mediu de raspuns a scazut la 2 ore, iar increderea in informatia verificata a crescut cu 19% in 6 saptamani. 🔍

- Exemplu 3: o campanie in retele sociale pentru explicarea semnelor de alarma si a trasabilitatii surselor; 7 canale au participat, cu 11% crestere a traficului catre continut verificat. 🔗

Exemple practice si studii de caz - detaliere (numere si rezultate)

• Exemplu 4: 12 ateliere in scoli, 320 participanti, buget total de 68.000 EUR, rata medie de incredere in materialele verificate: 74%. 📝
• Exemplu 5: 5 studii de caz publicate pe o platforma nationala, 1.200 utilizatori activi, crestere a distribuirii continutului verificat cu 9%. 📚
• Exemplu 6: 3 bugete de educatie media dedicate comunitatilor rurale, total EUR 180.000; rezultate: 18% crestere a alfabetizarii media in 9 luni. 🌍
• Exemplu 7: un sistem de etichetare comun utilizat de 4 organizatii, cu 1.230 surse verificate si 72% incredere in comunicatul comun. 🧩

Statistici si rezultate (exemple ilustrative)

1. 📈 Cresterea ratei de identificare a dezinformarii dupa aplicarea etapelor: 65% in 4 luni.
2. 📊 Rata de increde in verificarile publicate: 78%.
3. 🕒 Timpul mediu de raspuns la o solicitare de verificare: 2,8 ore.
4. 🌐 Acoperire geografica: 42 judete.
5. 💶 Buget total mediu per proiect: 180.000 EUR.

Tabel: indicatori si rezultate (format HTML, minim 10 randuri)

Analogie utile

• Analogie 1: Demonstratia este ca un plan de calatorie – ai o ruta, repere si opriri pentru a ajunge la destinatie fara sa te ratacesti. 🗺️
• Analogie 2: Verificarea faptelor este ca un test de laborator medical: necesita surse, reproducere si transparenta. 🧪
• Analogie 3: Educatia media e ca o sala de sport pentru minti: intareste abilitatile de gandire critica si rezistenta la manipulare. 🏋️‍♀️

Sectiune informatie fara diacritice

In aceasta sectiune, textul este scris fara diacritice pentru a facilita citirea pe dispozitive cu setari regionale diferite. Imagineaza-ti ca esti intr-o sala de redactie unde oamenii din comunitate lucreaza impreuna pentru a crea mesaje clare si verificate despre dezinformare online si combatere dezinformare, cu accent pe verificare fapte si educatie media. Fara diacritice, mesajul ramane puternic, usor de retinut si accesibil tuturor.

FAQ – intrebari frecvente despre aceasta parte

1. Care este scopul etapelor prezentate aici? 🧭

   Scopul este sa transformi informatiile din articol in actiuni concrete de imbunatatire a comunicarii etice despre dezinformare online, prin verificare fapte, educatie media si analize dezinformare.

2. Cum pot alege analiza potrivita pentru context? 🔎

   Analizele trebuie alese in functie de obiective (stoparea dezinformarii, cresterea verifikarii, promovarea continutului corect) si de resursele disponibile (date, oameni si instrumente).

3. Care sunt cele mai eficiente indicatoare pentru masurare? 🎯

   Indicatorii pot include rata incredere in materialele verificate, timpii de raspuns, acoperire geografica si procentul de continut verificat distribuit.

4. Ce obstacole apar frecvent si cum le depasesti? 🧗

   Obstacolele pot fi presiunea emotionala, lipsa de incredere in surse sau alocarea insuficienta de resurse; rezolvi prin transparenta, training si protocoale clare.

5. Care este valoarea pe termen lung a acestui proces? ⏳

   Impactul se masoara prin cresterea alfabetizarii media, scaderea distribuirii continutului neverificat si cresterea increderii in institutii.